Scurt istoric

În anul 1632 în acest sat se află o bisericuţă în care slujeau c­âţiva călugări, fiind reparată succesiv de-a lungul timpului în anii 1768, 1803, 1856; între 1898-1903 se zideşte o biserică de zid ctitorită de boierul Rosseti-Bălănescu, fiind pictată ulterior, în 1933.

Sfinţirea a avut loc în timpul păstoririi preotul V. Grosu şi a fost săvârşită de către protopopul Gh. Popovici la 6 decembrie 1903. Ample  lucrări de reparaţie s-au întreprins între 1987-1994.

Biserica a fost acoperită cu tablă de alumniu, tencuită la temelie, au fost construite scările de la intrare, bârnele degradate au fost înlocuite şi îmbrăcate la interior şi exterior cu lambriu de lemn. În interior biserica a fost pictată în tehnica tempera în anul 1992 de către pictorii Dan şi Zenaida Lukaş. Toate aceste lucrări s-au făcut prin dragostea şi contribuţia enoriaşilor acestei parohii, a Consiliului parohial precum şi prin neobosita strădanie a preoţilor din acea perioadă, P.C. Gheorghe Mihalache şi P.C. Nicolae Nicău. Biserica a fost sfinţită la data de 4 septembrie 1994 de către P.S. Calininic Botoşăneanul, alături de un impresionant sobor de preoţi şi în prezenţa multor credincioşi.

De asemenea s-a construit şi o casă de prăznuire tencuită în praf de piatră (2004) precum şi o casă parohială, construită intre anii 1996-2005.

Dintre preoţii slujitori la această biserică amintim: pr. Vasile Grosu, în timpul căruia s-a sfinţit în anul 1903 biserica; pr. Mihai Gavrilescu (1916-1940); preoţii-Ioan Boca, Ghelasie Vasile, Iurcu Ioan, Plămădeală Valerian, Mihalache Gheorghe, Nicolae Nicău iar de la 1.01.2008 şi până în prezent, P.C. Preot Ionut-Florinel Horceac.

În toată această perioadă s-a încercat cu multă râvnă, ducerea mai departe a rodnicii activităţi desfaşurată de către preoţii anteriori. Astfel biserica a fost înzestrată cu odoare, veşminte şi cărţi de cult iar în prezent ansamblul general v-a fi impodobit de o frumoasă clopotniţă în stil ştefanian care va cuprinde în anexele sale o capelă mortuară şi o bibliotecă.